duminică, 14 februarie 2010

Minciuna.

Cum spunea si L. Blaga, "Minciuna este vacanta adevarului". Mie asa imi place sa ii spun pentru ca mi se pare ca suna mai inofensiv. Dar de unde si de ce au aparut minciunile? Pai asemeni oricarei vietati ce are capacitatea de a se adapta mediului inconjurator, cam asa e si cu minciuna! Probabil prima a aparut din nevoie, aceasta fiind precedata de multe altele pentru a o acoperi. Suntem invatati de mici sa nu mintim pentru ca cica este pacat, dar atunci de ce cacat nu le putem spune parintilor ce simtim in anumte momente, de exemplu atunci cand ne cearta aiurea nu v-om putea niciodata sa le spunem "mama, esti absurda" pentru ca s-ar isca multe alte discursuri interminabile pe tema obrazniciei si respectului. Si chiar si parintii ne-au mintit la randul lor in copilarie chiar si atunci cand ne spuneau cat de urat este sa faci asta prostindu-ne cu clasica replica "o sa iti creasca nasul". Si tot ei ne-au mintit de multe ori pentru a incerca sa ne faca sa ne simtim mai bine, tot ei ne-au ascuns diferite adevaruri "spre binele nostru". Si daca e sa o loam asa...si legendele sunt minciuni. Pentru ca orice chestie adevarata doar pe jumatate tot in categoria "minciuna" intra! Suntem nevoiti sa mintim atat pentru binele nostru cat si pentru binele altora. Ia imaginati-va cum ar fi sa te intrebe un profesor " X-ulescu, de ce nu ai invatat?", iar tu sa ii raspunzi sec: "pentru ca materia este de cacat!" Sau "X-ulescu, nu sunt o profesoara buna?", iar tu sa ii spui " NU! Sunteti cea mai retardata profesoara pe care am avut ghinionul de a o intalni..." Care credeti ca ar fi reactiile lor? Si cum ar fi sa iti intrebi un amic: " Bai, sunt chiar asa de urata?" si el sa iti zica " Pai sincer...DA! Din anumite unghiuri te asemeni cu o vrajitoare subponderala, dar stai linistita si priveste partea buna, te poti camufla usor pentru ca lumea te confunda deseori cu un copacel firav etc." Cum ati reactiona? Sau hai sa luam alt exemplu mai concret... sunt extrem de multe cazuri in care ni se insceneaza anumite chestii, de la lucruri marunte precum glumitele din clasele 1-4 in care ciordeam un pix, i-l puneam colegului in penar, iar dupa el era gasit vinovat ( si oricat ar fi spus el " NU AM FACUT EU ASTA!", nimeni nu il credea, ajungand la cazuri mai nasoale de genul crimelor. Credeti voi ca i-ar ajuta prea mult pe "norocosii" carora li s-a inscenat o fapta grava, precum o crima, spunand adevarul? Eu nu cred... Ici colo, respectivul va fi nevoit sa mai adauge si cate-o minciunica pentru a iesi din rahat! Si chiar si hotii... Stiu, in primul rand nu ar fi trebuit sa fure, dar hai sa fim seriosi, atunci cand nu ai un banut nici pentru a trece strada nu o iei razna? Nu ajungi sa fi dispus sa faci orice pentru a iti fi mai bine? Chiar si stiind care pot fi consecintele, te risti! Pentru ca probabil e ultima solutie. Si atunci cand esti prins, nu e normal ca iti ve-i incerca ultima sansa? Doar nu o sa furi o masina si dupa doua zile o sa te duci singur la politie si o sa spui " DA! EU AM FURAT-O, va rog frumos arestati-ma!" NUU, in nici un caz... nimeni nu ar face asta. Si ia sa ne gandim si la dragutii aceia care ne conduc tara. Cum ar fi ca unul din ei care candideaza la presedentie, intr-un discurs sa fie sincer si sa spuna: " Eu nu ma voi obosi prea mult, dupa cum stiti tot suntem niste hoti, am bani cat pentru 3 vieti, iar voi sunteti biletul meu pentru a4a." Oare l-ati vota pe acesta sau pe cel care va minte frumos si din pricina caruia inca mai aveti o ultima speranta ca se va schimba ceva? Si sunt mult mai multe exemple mult mai banale decat astea... Societatea in care traim ne obliga sa ne ascundem in spatele unei masti ( si asta nu am spus-o eu, a spus-o unul mai destept), nu putem nici macar sa ne aratam adevaratele sentimente pentru ca anumite persoane ar putea profita de ele, nu putem nici sa fim cum suntem noi de fapt ( sensibili, puternici etc.) pentru ca v-om fi luati de prosti sau in celalalt caz ar sti de ce suntem in stare si s-ar chinui mai mult.. bla bla bla... Nu putem nici macar sa zambim cand suntem fericiti. Ia imaginati-va cum ar fi sa merg pe strada super fericita si sa incep sa topai si sa urlu pentru simplu fapt ca asta simt... M-ar interna direct la 9! Nu imi permit nici macar sa schitez un zambet atunci cand primesc un mesaj funny in metrou, daramite sa incep sa rad in hohote... Deci concluzia... Minciuna este un rau necesar in viata de zi cu zi!

joi, 11 februarie 2010

Stari de...

Cacat! Eu cel putin in ultima saptamana am o stare de tot rahatu'! Nu stiu exact de ce dar am o vaga banuiala ca mi se trage din cauza despartirii despre care am aberat putin mai jos... Nu prea stiu cum sa numesc starea asta dar ii voi spune melancolie. Pentru mine melancolia e atunci cand sunt total pierduta... Cand cineva imi povesteste ceva care teoretic chiar ar trebui sa ma intereseze, iar in timp ce incerc sa ma concentrez tot felul de ganduri imi zboara haotic prin minte... Cand stau cumintica intr-un loc, vorbesc cu cineva dar in acelasi timp am capacitatea fantastica de a ma gandi la cu totul altceva si la sfarsit sa imi amintesc si ce a zis respectiva persoana... Cand incep sa imi pun mult mai des intrebarea " de ce" intr-o maniera stupida... Cand celor mai banale lucruri le gasesc fel de fel de comparatii, care mai de care mai filosofice... De exemplu acum 5 minute cand imi fumam tigara m-am trezit uitandu-ma la ea si asemanand-o cu tot felul de chestiuni de la diverse sentimente ( fericire, tristete) ajungand la viata... Probabil sunt eu obsedata de tigari, dar chiar cred ca sunt multe lucruri care se aseamana in cele mai ciudate moduri cu ele... Ia ganditi-va si voi, desi stim ca nu sunt bune ne apucam de fumat, desi ne dam seama ca ne autodistrugem cu fiecare fum totusi continuam sa tragem riscandu-ne sanatatea... si lista poate continua... e ca atunci cand te implici intr-o relatie sau intr-un proiect. Pornind de la banalitati de genul imi apar diverse "filme" in cap si oarecum ma desprind de realitate, dar in aceeasi masura reflectez asupra ei... In momentele astea chiar aberez... Si as putea sta ore in sir intr-un loc doar gandindu-ma si amintindu-mi chestii... Si din pacate, de la starea asta pana la tristete e un pas foarte mic... M-am gandit de multe ori cum ar fi sa fim intotdeauna fericiti... si am ajuns la o concluzie: NASOL! De fapt cred ca toate starile astea de cacat si toate starile euforice sunt intr-o oarecare legatura. Daca nu am stii cum e sa fi trist, nu am mai putea fi fericiti in adevaratul sens al cuvantului...si viceversa... Ar fi totul prea monoton... nu ne-am mai bucura la fel de mult de o reusita daca zilnic am avea numai reusite... etc. Acum va las, probabil ma voi duce undeva intr-un colt al casei mai intunecat asa, reflectand asupra diverselor cacaturi din viata de zi cu zi carora pana acum nu le-am acordat nici un strop de atentie... :*

marți, 9 februarie 2010

Colegi :D

Hmmm, nu stiu de ce, dar de fiecare data cand incep sa scriu ceva imi vine sa incep cu o banala interjectie ( cel putin asta cred ca este), MDA. Deci... MDAAA.... :)) In ciuda faptului ca acum sunt a10a iimi amintesc foarte clar chiar si prima zi de scoala. Si chiar si de atunci am o amintire de neuitat. Stiti voi ca in aIa se face podul ala de flori ( apropo de asta, niciodata nu am inteles pentru ce, cineva chiar poate crede ca un pod de flori iti alina cu ceva nelinistea aia nenorocita pe care o ai in prima zi de scoala? si... oricum esti prea fericit/trist incat sa mai bagi in seama niste copilasi mai mari cu niste amarate de flori in mana...). Si cred ca va amintiti si partea aia in care invatatoarea va pune sa va luati de manuta cu alt coleg si sa mergeti aliniati. Apropo de asta, intotdeauna cand mi-a aparut imaginea unor copii tinandu-se de manuta intr-un sir indian am asociat'o cu imaginea unor sclavi in lanturi ce se indreapta inspre temnita. In fine, trecem peste detaliile astea minore si va povestesc prima mea zi de scoala: Totul a inceput cu... bunica :)) Da... suna ciudat, ma rog ea m-a trezit spunandu-mi pe un ton pe atat de calm, pe atat de nelinistit " Andreeiuta, trezeste-te... incepi scoala". Auzind aceasta " magica" fraza imediat am facut ochi :D Apoi au urmat indelungi certuri cu familia pentru ca fiecare vroia sa fiu imbracata altfel. Am trecut si peste asta si... ajunsa la scoala mi s-a mai dus entuziasmul. De ce? Pai, 90% din copiii de acolo plangeau de parca ar fi fost dusi la taiere. De fapt, cred ca eu si ana ( vecina mea care de bloc care ulterior a devenit si "vecina" de banca) eram singurele copile cu zambetul pe buze. Apoi am cunoscut-o pe invatatoare, nu prea comunicativa, cu niste falcute demne de o giugiuleala si foarte miniona. La cateva zeci de minute dupa asta, am intrat sub "podul de flori", iar eu si ana "conduceam coloana". Asta pana... toata lumea a facut stanga, intrand in scoala, iar eu si prietena mea... DREAPTA :)) indreptandu-ne inspre iesire. Am avut noroc cu mama... si-a facut loc prin multime si ne-a readus "pe calea cea buna". Oricum, am fost singurele eleve ratacite chiar din prima zi, probabil din toata istoria acelei generale. Si cam atat despre prima zi. Acum sa va vorbesc putin si despre liceu. In a7a am intrat in Dante, un liceu care la prima vedere pare destul de normal. Dar pana si soneria ne da de gol. In fine... am ajuns aici, totul bine, colegi ciudati, diriginta dubioasa, decor sters si note mici. Apoi am intrat in a9a... si aici incepe subiectul postarii... Noii mei colegi... pai, majoritatea... niste CIUDATI. Ma rog, desi nici pana in ziua de azi cu multi dintre ei nu am schimbat mai mult de 2-3 vorbe, si abea anul asta am reusit sa le retin numele tuturor, ma rog prenumele voi incerca sa va vorbesc despre fiecare. Bineinteles ca in majoritatea claselor, s-au format grupuletele. Si aici vi le v-oi descrie pe rand si grupuletele si membrii lor.
  • Grupul nostru: Toate grupuletele au fost formate luand criteriul de baza: asemanarea. Ei bine, noi suntem exceptia! Suntem 4 fete total diferite, cu doar doua lucruri in comun: Cheful de caterinca si spiritul critic foarte dezvoltat.Oricum suntem destul de sociabile. De cand ne cunoastem nu imi amintesc sa ne fi certat vreodata serios. Adica in cel mai rau caz ne-am contrazis 5 minute pe o tema si apoi am schimbat subiectul pentru a evita un potential conflict. Si chiar si cand ne-am mai enervat reciproc, nici una nu "a dat afara din casa". Va iubesc ba!
  1. Andreea aka Creata. Este cea mai noua membra a " grupuletului". O tipa micutsa, foarte slabuta si evident...creata! Are un mers de soldatel si niste buze apetisante. Este foarte deschisa, adica poti vorbi absolut orice cu ea: de la ce ai mancat aseara la cand te-ai cacat ultima oara si pana la chestii serioase. Eu cand ma gandesc la ea... imediat asociez imaginea cu... un... TELEFON. Cam ciudat, nu? :)) Pai sa va explic... Pana sa o cunosc pe ea, adica in a9a, nu suportam sa vorbesc la tel. mai mult de 2-3 minute, adica strictul necesar. Incet-incet... am ajuns sa vorbesc zilnic cel putin 3 ore. Si aici ma refer... 3 ore doar cu ea . (traiasca Cosmoteu' --> reteaua saracilor :X ). Neasteptata treaba asta cu vorbitu ore in sir... avand in vedere ca prima oara cand am vazut-o, primul gand care mi-a venit in cap a fost " cine o fi ma si amarata asta creata? si de ce nu are tigari ...", iar acum, vorba ei cred ca stiu si cate perechi de chiloti are si cate plombe si la ce masele si povestea fiecareia :)). Si as putea continua, dar va las pe voi sa o cunoasteti.
  2. Gabriela. Tot micuta de statura, tot slabuta... fooooarte comunicativa si foooooaaarte sociabila. Arata foarte bine, par lung, ochi giganti albastri etc. Si... la fel ca in cazul cretei, nici pe ea nu o prea suportam la inceput si viceversa. Eu credeam ca este doar o alta "pasarica" falsa si plina de fite, iar ea ma considera o mare arfista si pe deasupra si stoarfa. In fine, acum ne intelegem f. bine si au trecut vreo 3 ani de cand ne cunoastem. Este una din cele mai sincere persoane pe care le-am cunoscut, nici macar nu poate mintii! Iar atunci cand o face... iti dai seama imediat si... recunoaste! Ma rog, are si ea un defect, atunci cand incepe sa povesteasca ceva detaliaza muuult prea mult, si repeta de 1000 de ori acelasi cacatel doar ca cu alte cuvinte, desi tu in timpul asta urli " daaaa, am inteles", ei bine, ea contiinua si tu iar urli " daaa gabiii daaa, chiar am prins ideea", si totusi ea continua pana termina ce avea de zis. :)) Ma scoate din minti treaba asta, dar cred m-am obisnuit oarecum. PS- si cu ea vorbesc foarte mult la telefon.
  3. Iuliana aka Iulayla. Ea...este... BLONDA! :)) Si, o cunosc de cel mai mult timp ( cred ca s-au facut 4 ani). E o fata blondina, draguta cu niste ochi geniali, albastri ( dar nu nuanta aia obisnuita de albastru) si mai inaltuta decat noi. Nu este atat de deschisa la orice fel de conversatie. Adica, nu o auzi des sa dea o mini-ragaiala sau sa scuipe sau sa injure rau! Si, cu toate astea... e si ea om :)). Stie sa tina un secret si... e foarte pupincurista :)) . Intotdeauna vine la mine si imi zice chestii de genul " vai fata ce nu o suport eu pe tipa asta", iar peste 1 minut o vad bagandu-se in seama cu persoana respectiva cu un text de genul " vaaai iubiiita :X ce mai faci? cat imi place cum iti sta parul azi". Ulterior venind inapoi la mine si spunand pe un ton scarbit " Baaaiii... de cand nu s-a mai spalat asta pe cap". In fine, asa cum e, e iulaila noastra si o iubim :X.
  4. Si nu in ultimul rand, EU... Andreea aka Deea... V-oi profita de ocazia asta sa ma si prezint, chiar daca probabil asta ar fi trebuit sa fac la inceput. O tipa micuta de inaltime, mai plinuta, cum ar spune creata " cu tate multe" si destul de dificila. Nu am o reputatie tocmai ok, dar tind sa cred ca asa este mult mai bine. De ce? Pentru ca in felul asta ajung sa stea langa mine doar persoanele care au avut rabdare sa ma cunoasca, sa vada cum sunt cu adevarat si nu au luat in seama micile barfe inflorite pe zi ce trece. Ce sa va mai zic eu despre mine... chiar nu stiu. Ii las pe cei care ma cunosc si v-or citi aceasta postare sa continuie adaugand un comentariu.
  • Grupul ciudatilor: Pfff... ce pot spune, poate sunt rautacioasa fiinca ii numesc asa, poate ca si ei in viziunea lor ne considera pe noi ciudate dar nu am gasit un termen mai potrivit. Ei sunt persoanele de care am pomenit mai sus, cu care daca am schimbat 2-3 vorbe tot anul, e bine. Si alea gen " buna" " buna". " pa" "pa. "ce ora avem? " italiana" "aha". si cam atat :))
  1. Iuliana aka Bleka. Eu ii zic " Skizzo". De ce? :)) Pai la inceputul anului a9a l-a intrebat pe prietenul meu, actual fost, ce muzica asculta. El i-a raspuns: hip-hop etc. si a intrebat-o ce asculta ea. Ia zis o lista lunga printre care si hip-hop. Apoi am intrebat-o si eu care sunt trupele ei preferate etc. ( nu de alta, dar nu stiam ce as putea vorbi altceva cu ea). Si mi-a insirat cativa tipi precum: Puya, Sisu, 2Pac etc. Apoi am intrebat-o daca ceva mai under nu ii place. Si nu prea a inteles asa ca i-am dat cateva exemple, printre care si Skizzo-Skillz. Deci...vreau sa va zic ca in momentul acela am crezut ca imi va da o palma! Brusc i-a disparut orice urma de seninatate de pe fata, a bagat o privire ca de felina si a zis pe un ton raspicat " NUU!". Deja ma dadusem un pas in spate ( o simpla masura de precautie, nu ca mi-ar fi fost frica, nuuuu) si am intrebat-o cu un glas tremurand: " Ah, ok... nu'i nimic, dar... de ce?". Iar raspunsul... a fost neasteptat de comic. Ma rog aici nu v-a parea atat de comic pentru ca trebuia sa o auziti =)). --> " Skizzo...nu imi place skizzo deloc... NU ARE FLOOW , NU ARE RIIIIMAAA.... este degeaba...". Stiu , nu suna amuzant aici, dar a zis-o cu atata patos incat ne-am intors si am plecat. Mai apoi am cam facut misto de ea, iar acum imi pare rau, punand-o sa scrie o poezioara "anti skizzo", aceasta ajungand pe la toti din liceu si cred ca inca o mai am in PC, poate o v-oi posta mai tarziu. In fine, trecand peste astea pare o fata de treaba dar cred ca iti trebuie foarte multa rabdare sa o cunosti. Nu prea stiu multe despre ea, decat ca ii place sa deseneze, iar majoritatea desenelor ei ma ingrozesc ( nu pentru ca ar fi urate, dar au mesaje foarte sadice) si ca ii place sa scrie si chiar cred ca are talent.
  2. Alina. Fata din prima banca, cu ochelari, nas mare si par lung si blond natural. Si ea pare de treaba, dar de fiecare data cand am incercat sa par draguta si sa o bag in seama imi parea foarte incordata, foarte speriata... asa ca o lasam in pace. De cand e in clasa noastra ma jur ca nu am reusit sa ii retin vocea... O aud cam de 2 ori pe saptamana vorbind si atunci foarte incet! Intr-un fel imi e mila de ea si stiu ca nu e un sentiment prea dragut sa stii ca inspiri mila. De ce? pentru ca toti din clasa fac misto pe seama ei si are diverse porecle gen : Nasocle blonda, Nas, Extra etc. Bine, nu sunt puse cu rautate. Si mie mi se zice in multe feluri, si eu le zil lor in multe feluri , dar probabil nu este obisnuita cu asa ceva.
  3. Florentina (nu sunt sigura ca asa o cheama) dar eu ii zic emonica... :)) Nici pe ea nu o cunosc aproape deloc. Ii place sa i se zica "iuna" , dar noi i-am spus " fiona". Tipa asta la inceputul anului a9a chiar ma ingrozea. Se dadea cu atata pudra alba incat atunci cand ma uitam inspre banca ei ... nu puteam sa nu observ ca peretele este mai "bronzat" decat ea. Acum a inceput sa foloseasca blushul si arata mult mai ok. Nu imi placea nici ca isi atarna jdemii de insigne pe tot corpul si avea si o freza de emonica care nu o avantaja deloc ( nu pot sa-mi amintesc daca inca poarta insignele si daca si-a facut vreo schimbare la par). Oricum, si ea pare de treaba , dar ca in cazul celorlalte trebuie multa rabdare sa o poti cunoaste.
  4. Teodora aka Kalipso. NU pot spune ca ea este o ciudata in adevaratul sens al cuvantului...dar cred ca ar trebui sa invete sa isi controleze nervii! Suntem 30 in clasa, e normal ca intotdeauna cineva sa se trezeasca sa faca o "glumita" buna si , de exemplu, sa iti arunce cu o hartiuta in cap. Ok, inteleg... urli la el si ii dai inapoi cu hartia, dar totusi... sa sari la bataie? :)) Ea e genul de fata-baiat si tind sa cred ca uraste sexul masculin! Cu ea am mai vorbit din cand in cand si uneori mi se pare foarte de treba, iar alteori ma enerveaza la culme! Whatever... e si ea tot o colega de clasa si intotdeauna daca o rog ceva si ma poate ajuta, nu refuza. Deci ii multumesc.
  5. Catalin aka Ciudatu (Ciudy). Porecla spune totul, nu? :) El e un tip inalt, cu plete si cu dintii foarte strambi! Aaaa... si o mustacioara de feciorel ii acopera buza superioara! Si el pare de treaba, dar e putin dus! In fine tot ce stiu despre el e ca ii place foarte mult teatrul si viseaza sa ajunga la Holywood... ce pot spune? Succes ciudy!
  6. Aisso aka Caisa. El este unul din repetentii clasei. Un pitic, destul de uratel si cu chef de glume! Uneori este cu zambetul pana la urechi, iar alteori ai putea jura ca e emo! In fine, este cea mai stresanta specie de mamifer pe care am avut ghinionul de a o cunoaste vreodata! Si totusi imi e drag asa in felul lui de idiot si daca stai mai mult de vorba cu el, e de treaba :))
  • Grupul fetelor. Suna ciudat nu? De parca pana aici au fost numai grupuri de baieti! In fine, ele sunt fetele alea care reusesc sa se si distreze si sa invete si bine! Tot respectul fetelor!
  1. Alinuta. Ea este sefa clasei! Micuta si foooarte simpatica, are un zambet superb! Si intotdeauna i-am admirat sprancenele perfecte! Cred ca este cea mai placuta persoana pe care am cunoscut-o. Nu ma enervat nici macar o data si intotdeauna orice intrebare i-am pus, oricat de idioata ar fi fost, mi-a raspuns foarte dragut si foarte exact. Pe scurt... o admir!
  2. Andrada. Creata, plinuta cu un suras simpatic! E genul ala de fata care la prima vedere iti pare cea mai inocenta! Dar pe masura ce incepi sa o cunosti, te uimeste... Are simtul umorului si un ras molipsitor! Desi ea a reusit ca pe parcursul acestor 2 ani sa stranga mii de barfe ( pe care probabil le stie si ea, deci nu mai trebuie sa le mentionez), ea pare a fi total dezinteresata de toate acestea. Foarte bine! Asa si trebuie... barfa = reclama gratis.
  3. Atessa. Am vorbit de muuulte ori cu ea, dar totusi acum imi dau seama ca nu prea o cunosc. Stiu doar ca are note bunicele, ca il iubeste pe prietenul ei, Clau si ca in clasa a9a avea un pinguin vibrator pe care il indragea profa' de geogra. A, si ca mama ei sta in italia. Oricum de fiecare data cand o vad are zambetul pe buze si de cele mai multe ori tipa :)) si credeti-ma ca are un tignaaal... Dar imi este foarte draga si ea.
  4. Bianca aka Bibisor. Doamne! Cand zic Bibi, in fata mea apare un zambet laaaaarg. E foooarte scumpa si ii ador zambetul :X. E printre cele mai zapacite persoane pe care le-am vazut, si este si un pic cam dezordonata. Foarte de treaba, de fiecare data cand sunt putin suparata sau poate nu am o stare prea buna, doar uitandu-ma la ea imi revine zambetul pe buze. A, si imi pare si foarte inocenta asa... :X
  • Grupul baietilor. In doua cuvinte: NISTE NEBUNI!!! Da, ei sunt aia care ba te streseaza, ba te amuza. Cateodata iti e foarte drag de ei si iti vine sa ii pupi si sa ii sufoci cu o imbratisare, iar cateodata iti vine sa le scoti ochii, sa ii omori incet incet, provocandu-le cat mai multa suferinta!
  1. Matei aka Darke. Un tip roscovan si cret. Am fost combinati cateva saptamani in clasa a9a. E simpatic, pacat ca nu se ingrijeste prea mult. La prima vedere pare prost, da prost rau! Dar de fapt cred ca este cel mai inteligent din clasa aia, pacat ca e lenes. Oricum, e super de treaba si de multe ori super stresant! Dar de fiecare data cand ma duc pornita sa ii dau o palma, mi se inmoaie genunchii cand il vad cu privirea lui, asa... de catelus dragut si cu paru ala roscat si cret :X si il iau in brate...
  2. Ovidiu. Tampit! DAAA.... T-A-M-P-I-T. Cand te uiti la el, nu trebuie sa il cunosti... dupa privire iti dai seama ca este un... TAMPIT! Dar il iubesc :X si ma face intotdeauna sa rad :)) nu stiu cum reuseste, dar o face! Si pe langa asta nu e nici urat, nici prost. Deci gg ovidiu.
  3. Bogdan. El e handbalistu clasei. In ultima vreme s-a facut dragutel si i-au trecut si cosurile alea oribile de pe fata. Dar tot nu il prea suport. Pare foooarte increzut si intotdeauna, nu stie cand sa se opreasca cu gluma.
  4. Parase aka Pasare. Ha ha ha! :)) Pari... si el a repetat de 2 ori clasa a9a, dar nu pentru ca ar fi prost... doar ca e destul de tampitel! Nu prea stiu ce sa zic despre el , nu il cunosc foarte bine desi il stiu dinainte sa fim in aceeasi clasa... De multe ori fata lui imi inspira pura nebunie, iar ultima oara cand a fost tuns de Shobby, jur ca semana cu un zombie :)).
  5. Robert. Roby, nu prea il vad des facand ceva, dar de fiecare data cand deschide gura... ma bufneste rasu'! si... punct ca altceva nu stiu ce pot spune despre el.
  6. Ionut aka Shobby. El e arfistul clasei! Frumusel si un pic cam tantalau... adica nu tantalau, un pic cam FOTBALIST! DA! Asta e cuvantul! El este arfistul fotbalist al clasei! Intotdeauna vrea sa iasa in evidenta, intotdeauna spune o gluma si rade singur... dar oricum tin mult la el. E un baiat bun si sunt convinsa ca in curand se va maturiza si va fi aproape perfect.
  7. Cristian. El... este... asemeni unei moluste cu picioare! de cand il cunosc, daca l-am vazut sa se ridice mai mult de o data pe zi din banca e bine... E mai plinut si totusi simpatic! De multe ori ma uit la fata lui si rad, nu pentru ca ar fi urat sau ceva de genul, pur si simplu are ceva al lui...ceva comic! Cand ma gandesc la cristi imi apare in minte un ... CEAS! El tot timpu' are ceas la mana, si nu cred ca il poarta mai mult de 2 zile la rand pe acelasi.
  • Aici vine partea grea... nu le voi mai face grupulete pentru ca nu sunt sigura daca s-au mai certat sau daca s-au impacat etc.
  1. Laura. Ea... cred ca uraste baietii! De fapt ea crede asta... Ma rog, nu va ganditi ca e pe invers sau mai stiu eu ce idiotenii. Are motivele ei. E o tipa cu un aspect fizic nu prea perfect, dar care daca s-ar aranja un pic mai mult, cred eu ca ar arata de 10x mai bine. In fine, nici acum nu o opreste lumea pe strada sa faca poza cu maimuta, dar cred ca i-ar sta muuult mai bine un pic mai... altfel! Si am zis asta cu riscul de a se supara. Ce imi place la ea? Ca intotdeauna e sincera si foarte directa. Daca vreau sa aflu cum imi sta parul, pe ea o intreb! Ce nu suport la ea? Momentele ei in care face pe superioara si da cate-un rateu! Oricum, cu bune si cu rele asa a inceput sa imi fie draga si ea. Chiar daca in a9a nu prea o suportam!
  2. Roxana aka Roxy Foxy. Cea mai micutsa fata din clasa. Cand rade seamana cu o veverita :)) si are un tic nervos: sa isi lipeasca buzele intrun mod atat de ciodat incat nu pot descrie in cuvinte. Ii place dansul si momentan e ... ROZ in cap, sau ma rog... pe cap!
  3. Ana Petzu. Pe ea cand o auzi, o doare burtica! E foarte frumusica la fata si invata bine. Si din ce vad si ce zice creata se pricepe foarte bine sa faca masaj.
  4. Ale. Cea mai inalta fata pe care am cunoscut-o! E giganta! In fine am vorbit mult cu ea inainte sa intre in liceu si mi se parea super de treaba, apoi nu stiu din ce motiv nu am mai tinut legatura. Ma cam sperie inaltimea ei, si nici nu imi place sa imi sucesc gatul, probabil asta este unul din motive. Ce nu suport eu la ea este vocea! Cand vorbeste o face de parca si-ar da duhul. Si nu sunt singura "nebuna" care a observat asta. Pe cat e de mare, pe atat de lesinat vorbeste.
  5. Fefe aka Pitzi aka Nasocle bruneta. Cred ca poreclele au spus deja totul, nu? In fine, nu am prea avut ocazia sa o cunosc, nici curiozitatea. La prima vedere pare foarte prefacuta, destul de prostuta si foarte pitipoanca. Dar din cate am inteles nu e chiar asa. In a9a se imbraca groaznic. Adica avea haine foarte dragute dar foarte prost combinate! Acum am observat ca si-a mai revenit si de cele mai multe ori chiar imi place mult cum e imbracata. Arata bine la corp si... din pacate... are nasul mare! Dar oricum e simpatica!
  6. Madalina. Cred ca e cea mai ingrijita din clasa. De multe ori mi se pare ca e fitoasa, de multe ori mi se pare ca m-am inselat si ca de fapt nu este... pana la urma chiar nu stiu cum e! Dar se imbraca dragut si arata bine.
  7. Valentina aka Valerika. Vaaai cate as putea scrie despre ea :)). E una dintre cele mai traznite fete pe care le-am cunoscut. Nu ne-am inteles bine din prima, de fapt ne-am cunoscut in imprejurari nu prea pasnice. Dar mai apoi ne-am calmat. Oricum e super tampitica si totusi super de treaba.
  8. Karina. Pffff.... Ea nu e fata rea, dar iti lasa o impresie foooarte proasta. E foarte repezita, nu se imbraca deloc bine si se stramba tot timpul!
  9. Ada. Prietena Karinei. In a9a era una din cele mai silitoare fete din clasa. Acum de cand s-a anturat cu Carina, s-a stricat din multe puncte de vedere.
  10. Ana Ghica. Ea e colega noua venita din Italia. Nu o stim de multa vreme, dar cred ca e foarte ok. In fine cred ca o sa mai dureze ceva pana o sa se acomodeze, dar pana acum cred ca este totul ok.
  11. Iscru Giulia. Ea e tipa care a repetat clasa a9a de vro 2 ori, iar acum, in mod miraculos are o medie mai mare decat a mea. E foarte imprevizibila si intotdeauna vorbeste mult pe un ton care in primul an ma stresa la culme si totusi incercam sa o ascult. Ei bine... de ea nu prea ai cum sa te ascunzi sau cum sa o eviti, pentru ca si atunci cand crezi ca ai scapat iti poate aparea brusc in fata ( fara sa intelegi de unde) iar pana sa te dezmeticesti deja ti-a povestit jumatate din viata ei. Are pasiuni mai ciudate, gen animalute dalea cum ar fi igoane, serpi, tarantule etc. Mersul ei este inconfundabil ( tzup tzup, zici ca e pe arcuri) si intotdeauna are ceva legat de sanatate. ( ba hormoni, ba helobacterie, ba picior futut, ba deget rupt, ba unghie cazuta, ba migrena etc) Si nu voi uita niciodata cum a venit ea toata clasa a9a cu degetul mare bandajat pentru o simpla unghiuta =)) Si partea comica e ca la un metru 50 ai ei... degetul era cam tot la fel de mic/mare. In fine... nu'i bai, daca ai rabdarea necesara sa treci peste vocea ei enervanta, peste pasiunile ei ciudata si iti rezista inima la sperieturi al dracu de mari (adica inchipuieti cum e sa mergi linistit pe strada gandindu-te la ceva constructiv sau ceva aberant si de o data sa ii auzi glasul cum iti mangaie timpanele asemeni scartaitului de creta pe tabla)... e totu' bine.
Si...cred ca astia sunt toti. Imi pare rau daca am sarit pe cineva, nu inseamna ca ei nu conteaza, ci pur si simplu... i-am omis! Acum sa nu credeti ca noi suntem numai asa pe grupulete, grupulete si ne excludem reciproc. NU! In niciun caz! Majoritatea se inteleg bine intre ei, nu exista certuri majore si toti sunt in felul lor mai mult sau mai putin de treaba.

duminică, 7 februarie 2010

Despartire...

Mda... cred ca e prima oara cand vorbesc putin si despre mine, despre ce simt. Ei bine...exista un inceput in toate. Cum sa incep? Da stiu... cu inceputul! Ok. Pai, azi... o banala zi in care am facut lucruri obisnuite precum sa ma trezesc, sa ma spal pe dinti, sa ma pregatesc de o scurta iesire din casa, sa shoppinguiesc... s-a transformat in cel mai important moment al unei relatii de aproximativ 2 ani, si anume: DESPARTIREA! Da... suna tragic... Dar tot ce e frumos se termina destul de repede... si pana la urma trebuie sa sti cand sa pui capat, nu? In fine, asta s-a intamplat acum vro ora si inca sunt un pic nelinistita. Si... uite asa iar incep sa imi dau seama cat de mult m-am schimbat, majoritatea ar spune ca "in bine"... dar eu stau si ma intreb: " in bine, pentru cine?". Aruncand o privire in trecut, incerc din rasputeri sa inteleg de ce nu mai pot fi aceeasi fetita cu doua codite, care in ciuda tuturor barfelor era mereu cu zambetul pe fata, care nu plangea decat atunci cand nu obtinea ce vroia, iar la o saptamana dupa ce o facea: SE PLICTISEA! Fetita aia care isi schimba prietenii ca pe sosete si frangea inimi fara vrun dram de remuscari... Incet-incet incep sa imi dau seama ca lacrimile nu isi mai fac aparitia (desi mi-as dori, m-as descarca mult mai repede, mult mai simplu), iar zambetul ce altadata imi lumina minut de minut fata... isi face simtita absenta. Destul de urat... si totusi voi incerca sa nu ma sechestrez intr-un colt al casei mancand intr-una ciocolata si rontaind chipsuri, sa nu imi tai venele, sa nu ma inec in alcool boschetarind pe I.O.R... si nu in ultimul rand, sa nu ii transform mamei modesta casuta intr-o cascada Niagara... (desi ar fi destul de profitabil... va d-ati seama cati vizitatori am avea zilnic? .... )... In fine... abea acum ca l-am pierdut... PARDON, m-a pierdut! :)) imi dau seama ca... intradevar IUBESC! Si totusi... ura e un sentiment mai puternic decat iubirea... :P

sâmbătă, 6 februarie 2010

De ce sa iubesti o femeie?

Poate v-ati intrebat si voi macar o data de ce iubeste un baiat o fata... Eu intrebarea asta mi-am pus-o in timp ce aveam o discutie " inteligenta" cu eul meu interior... ( adica ma cam plictiseam). In timp ce cautam un raspuns mi-au trecut prin cap zeci de motive pentru care am putea fi iubite... majoritatea destul de idioate... dar mie imi par plauzibile. Adica... sa fim seriosi! In primul rand, cum ai putea sa nu iubesti persoana care ti-a dat viata? Si da stiu... aici o sa intervina toti barbateii spunand " heeeiiii, si noi contribuim la asta". DA! Nu neg, si ei contribuie intr-o oarecare masura, dar daca rolurile ar fi inversate...adica barbatul sa se reproduca si femeia sa stea cu berea-n mana si sa se uite la TV, ca mai apoi sa se distreze putin cu baiatul, si fara sa isi dea seama sa contribuie la conceperea unei fiinte, sunt aproape sigura ca acum rasa noastra ar fi pe cale de disparitie. Vreau sa spun... ia incercati sa va imaginati un barbat gravid :)))) =))). Ei se sperie si cand aud ca partenera e gravida, va puteti imagina cum ar fi sa auda ca EI sunt insarcinati? :)) Sa realizeze ca in aproximativ 9 luni v-or fi cat o planeta, ca pe tot parcursul sarcinii nu v-or avea voie sa bea alcool, sa fumeze si ca pe la sfarsit abea se v-or mai ridica din pat? Sa nu mai vorbim de nastere... nu cred ca ar rezista. Mda... cam asta a fost primul lucru la care m-am gandit cand mi-am pus intrebarea aia cu " de ce dracu ne-or iubi astia pe noi?" . Mi-a aparut in minte un barbatel cu ditamai burta, si cu o fundita roz... :)) Stiu, sunt cam sadica. Apoi m-am gandit si la alte motive mai maruntele. Cum ar fi: noi facem majoritatea treburilor casnice... care aparent sunt usoare, dar sunt la fel de sacaitoare. Vreau sa zic... e super enervant ca eu sa tot aranjez diferite chestiute la locul lor, apoi sa ma duc pana la magazin si cand ma intorc: SURPRIZA! Toate sunt rastalmacite... De ce ? :)) Pai a venit un reprezentant al sexului masculin si isi cauta periuta de dinti ( e doar un exemplu), si s-a gandit ca e prin sufragerie.... mda... Si totusi nu le scoatem ochii pentru asta, sau cel putin nu o facem indeajuns de mult. Inca un motiv pentru care ne pot admira.... pentru ca ne asortam tot felul de zdranganele cu pantofii si etc. dupa niste reguli pe care niciun baiat nu le-a putut intelege vreodata si pentru ca ne pictam fata cu atentia si concentrarea pictorilor. Pentru ca noi putem juca diverse jocuri de la sah pana la monopoly, fara sa ne intereseze cine castiga, si fara sa ne simtim mai prejos daca v-om pierde. Pentru ca felul nostru de a rezolva problemele ii pot scoate din minti. Pentru ca incercam sa compensam faptul ca nu ii iubim prea mult tocmai prin cele 2 cuvinte magice " te iubesc"... :)) Uneori ii facem pe baieti sa ne urasca intratat de tare incat in scurta vreme ajung sa ne iubeasca.... si lista continua.... Dar pe scurt, ei ne iubesc... pentru ca pur si simplu existam!

duminică, 31 ianuarie 2010

cainii nimanui...

Stiu ca nu este tocmai un subiect care sa intereseze prea multe persoane, dar totusi trebuie discutat. Multora dintre noi nici nu le pasa, insa totusi cainii comunitari sunt o problema. Cainii sunt animale ce se presupune ca sunt in grija noastra, a oamenilor, pentru ca NOI i-am domesticit... nu au facut-o singuri. Iar acum? Nu ne-am asumat responsabilitatea. Superficiali ca de obicei, ne-am cam batut joc de ei. Ce vina au cateii ca noi suntem iresponsabili si ii abandonam undeva intr-un colt al strazii? Cat de uman vi se pare, ca o persoana sa abandoneze 5 puiuti intr-o cutie de carton, undeva intr-un boschete? Si totusi, majoritatea imi veti da dreptate, dar nu se va intampla nimic pe viitor... De ce nu facem nimic si acceptam situatia asta? Cand stateam la bloc obisnuiam sa mai dau din cand in cand mancare si cateilor din fata blocului. Si dupa cateva luni ce credeti ca s-a intamplat? :)) M-au oprit niste babe care pretindeau ca ele iubesc animalele, spunandu-mi sa nu mai hranesc " creaturile alea". Si ... evident, am intrebat si eu: DE CE? Si ce credeti ca mi s-a raspuns? :)) "Mai Andreea, si noi iubim animalele, dar sunt periculoase. Ar trebui sa chemam hingherii." Cu ce dracu le deranja pe babaciunile alea ca Labus si Lupita veneau din cand in cand in fata scarii noastre pentru o bucata de paine? :| Nu i-am bagat in casa lor si nici nu le obligam sa aibe ele grija de ei... Sunt atatia oameni care trec zilnic pe langa cainii comunitari de parca nici nu ar exista, cum naiba poti ignora un suflet? Cum poti sa treci pe langa el si sa nu vezi cat de mult sufera? Poate il vezi, poate nu, poate ti se face sila de el, dar cainele ala probabil nu a mai mancat de vreo doua zile, a indurat geruri de -15 grade si tot el ar fi gata sa-ti ofere loialitate si prietenie neconditionat, fara a-ti cere nimic in schimb. Ma rog... poate o sa aibe nevoie de putin timp pentru a fi scos afara, si de un castronas cu mancare si unul cu apa. Dar atat... Daca chiar iti pasa si vrei sa ii ajuti, de ce te resemnezi cu gandul ca " nu poti face nimic" ? Daca vrei... POTI! Stiai ca poti sa hotarasti cui aloci cei 2% din impozitul datorat statului pentru Comitetul National pentru Protectia Animalelor? Daca chiar iti pasa de soarta animalelor fara stapan din Romania, te rugam sa directionezi aceasta suma catre Comitetul National pentru Protectia Animalelor. Nu te costa nimic! Informatiile necesare sunt: Comitetul National pentru Protectia Animalelor (CNPA) IBAN: RO68BPOS70802782541 ROL01 Banc Post Ghencea, Bucuresti Cod Fiscal: 14136585

sâmbătă, 30 ianuarie 2010

tarfe...

Si cand zic "tarfe" nu ma refer doar la patzachinele alea care din majoritatea unghiurilor se aseamana cu papagalii ( si aici risc jignirea acestei specii pasaresti) si care nu stiu sa faca altceva decat...trotoarul, asta ca sa nu zic un termen mai urat. Ci si la restul speciilor de tarfe existente printre noi. M-am cam saturat de toate persoanele care se invart in jurul meu, si ma pupa zilnic in cur, iar pe la spate se pisa pe mine. M-am saturat sa intru in scoala, constienta ca nu este tocmai cea mai buna zi a mea, ca hainele pe care le-am ales fara sa ma uit prea bine dimineata nu prea se asorteaza, ca nu sunt fardata tocmai ok, ca parul meu nu sta tocmai cum ar trebui, ca culoarea glossului pe care l-am aplicat in graba pe buze nu este tocmai potrivita cu tenul meu etc. si sa apara in fata mea cate o "binevoitoare" pupincurista, cu un zambet pe cat de larg, pe atat de fals, si cu un tupeu fantastic, spunandu-mi pe un ton prefacut " Vaii deeoo, cat de mult imi place cum iti sta parul azi" sau " Cred ca ti-am mai zis ca glossul asta te avantajeaza perfect." si lista poate continua. In momentele alea nu mai am putere sa zic nici macar un banal " mc" ... pana la urma daca vreau sa ma mint, ma mint singura. Imi vad de drum, si daca am starea necesara le bag un zambet fals....sau mai bine zis, o incercare de zambet fals. Pe drum inspre clasa imi pun intrebarea,la naiba, ele chiar nu isi dau seama ca am oglinda? Si ca sa vezi... chiar VAD!? Mda... si ce e si mai trist, e ca la doar 2 sec dupa ce dispar, ele incep si isi dau coate una alteia: " ai vazut fataaah ce par jegos avea deea?" " da fataaahhhh....in puii mei, nici pana la ghena nu m-as fi dus asa...ma rog...vorba vine...ca doar nu o s ies eu sa arunc gunoiu....era asa... metaforic vorbind".... Si ma mai scot din sarite si genul celalalt de tarfe... da, exact! Acele persoane care zilnic stau in preajma ta, iti fac complimente si iti "dau sfaturi", care sunt intotdeauna langa tine cand: ai mancare, ai bani, ai un luciu d buze pe care oricine si l-ar dori sau daca detii orice chestie materiala pe care sa le-o "imprumuti" si lor...dar de la care, nici macar lucruri marunte precum "Deea, sterge-te si tu pe nas ptr. ca ai o urma de pix" nu o sa auzi vreodata. Si, ce impresie iti lasa? Ca ele de fapt, adora sa te faci de ras... :)) mda... cam aiurea... Si acum ca sa nu creda cineva ca fac diferentieri intre sexe...sa vorbim putin si de pers. pe care eu le cataloghez drept " tarfe masculine". Exact.... si ei pot fi tarfe...ca persoana ,bineinteles. Sunt acei tipi, care aduc mai mult a pizde. Stau toata ziulica barfind in stanga si in dreapta, iar apoi fac pe "cocosii". Sau acei tipi care au un caracter jegos... aceia care nu ar merita nici macar sa te obosesti sa le dau o palma. Mda... sunt inaptii aia care se cred mari macho... si care cred ca daca ei sunt combinati cu vro 5 fete in acelasi timp, si ca daca au mai si futut vro 2 printr-o toaleta de la etajul 2 al scolii sunt cei mai " cool". Stiti ce cred eu de fapt? Sunt atat de complexati incat nu pot sta doar cu o fata, pentru ca implicit, ar trebui sa ii acorde mai mult timp, iar respectiva ar avea ocazia sa il cunoasca mai bine, si... s-ar termina tot. Si cu ce te ajuta ca ai futut tu 2 pzd in nuj c wc? Nu demonstreaza nimic altceva , decat ca ori nu au vrajeala necesara, ori nu au capitalul necesar de a le duce in alt loc. In cacat! De ce si-ar dori cineva sa se futa intr-o toaleta jegoasa, iar apoi sa se mai si laude cu asta? in fine.... Si lista "tarfelor" poate continua.... dar e cam tarziu acum, asa ca o s va las pe voi sa va ganditi!