Se afișează postările cu eticheta nervi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta nervi. Afișați toate postările

luni, 2 august 2010

La metrou...

Avand in vedere ca sunt cam minora, nu posed nici un fel de cutiuta pe 4 roti.
Si cum stau la periferie, sau mai bine zis putin inafara Bucurestiului si nici nu suport sa stationez in casa prea mult... ma deplasez cu mijlocele in comun, indeosebi cu metroul. Dupa parerea mea e cel mai ok mijloc de transport. Vine des ( cu mici exceptii), nu e exagerat de aglomerat, daca langa tine se aseaza un specimen sau o specimeana ce degaja mirosuri imbietoare te poti deplasa fara nici o problema in partea cealalta a metroului ( fiind destul de lung), e racoare, ajungi relativ repede la destinatie.
Pe scurt: e mult mai ok decat autobuzele, tramvaiele etc.
De ceva vreme la metrourile noi cred ca ati observat si voi ca trebuie sa apesi pe un butonas pentru a se deschide usa.
Si... butonasu' ala daca este apasat inainte de a capata culoarea verde, este apasat degeaba. Pentru ca NU deschide nimic.
Pana aici nimic anormal.
Dar... se pare ca inca exista oameni care nu au inteles "jmecheria" asta.
Asa se face ca de multe ori am vazut oameni apasand ca disperatii.
Dar intotdeauna mi-am zis " o sa inteleaga ei" .
Pana azi.... cand chiar m-am enervat.
Eram vreo 3 ,4 persoane maxim.
Ridic ochii din carticica, observ ca ne apropiem de statie, o inchid si o bag tacticos in gentuta.
Ma ridic, imi indrept fustita si inaintez inspre usa cea mai apropiata de scari.
Buuun... Metroul se opreste. Eu in fata usii si o tanti aranjata si blondina in spatele meu.
Trec cateva secunde ( timp in care beculetul verde de la buton nu se aprinsese) si ma trezesc cu acea doamna care la prima vedere parea sa aiba un iq destul de ridicat impingandu-ma si spunandu-mi pe un ton grav " lasa-ma pe mine".
Ma dau un pas la o parte si o vad cum incepe sa apese in disperare pe buton.
Am ramas vreme de 2-3 secunde masca. Chiar nu stiam ce sa fac, daca sa zic ceva si ce anume.
Sa o las in continuare in nestiinta sau sa ii explic calm ca trebuie sa se faca verde pentru a se deschide? Sa ii amintesc ca suntem la capat si metroul nu pleaca nicaieri pana nu coboara toata lumea si urca alti pasageri ( iar asta dureaza cel putin 5 minute) ??
Usile se deschid intr-un final, iar dansa imi arunca o privire de genul: " vezi fraiero? ".
Am preferat sa ii raspund cu un zambet inocent si sa o las sa-si continue drumul fara a ii explica complicatul proces de a deschide usile metrourilor.
De ce? Pentru ca ce-i drept... a fost destul de haioasa in lupta sa cu cele 2 usi. Poate le va fura un zambet si altor calatori pe viitor. Sau poate altii nu or sa fie la fel de calmi ca mine.
Cine stie?
:-??

miercuri, 30 iunie 2010

Asaltata de...

...MUSTE!
Exact...acele mici creeaturi, acele insecte cu un aparat bucal adaptat suptului. Adica...niste ...surate de-ale fetitelor de Matasari ( asta ca sa nu vorbesc urat ).
De cand ma stiu nu am vazut atatea muste ma. Intra 4-5... se plimba putin, te ametesc mult, le prizi, le omori... in sfarsit te asezi linistit pe canapea, pui mana pe o carticica, incepi sa te lasi purtat pe aripile lecturii si ce crezi?
"Bzzzzzzzzzzzzz"
Incerci sa o ignori... si ea continua: "Bzzzzzzzzzzzzzz"...
Inca nu o bagi in seama... te minti singurel ca nu te deranjeaza si isi cheama intariri... Ei bine...acum auzi "Bzzzzzzzzz" la o intensitate muuult mai mare.
Cu ultimul strop de optimism care ti-a mai ramas iti zici " o sa plece ele... mai bazaie putin si se aseaza".
Si...intradevar pleaca dar ( exista si un "dar") apar alte 10 muste!
Deja te enervezi...
Si...cand crezi ca ai scapat te trezesti cu una pe tine. Mda... si uite asa scoti tot arsenalul... Intr-o mana cu un tub de Raid ( muste si tantari), in cealalta cu un ziar sau plici ( aici depinde de strategia pe care vrei sa o adopti) pornesti la vanatoare.
Si...cand crezi ca le-ai prins pe toate si te asezi ... iar " bzzzzzzzzzzz".
Si tipi la ea: " Bzzzz sa-i zici mamei tale!"
Si politicoasa din fire, don'soara musca iti raspunde pe un ton raspicat:" Bzzzzzzzzzz".
Si... iar te ridici... iar le vanezi pe nemernice... iar te asezi... iar porti aceeasi discutie mai mult decat inteligenta cu o inaripata scarboasa... si povestea asta poate continua destul de mult, credeti-ma pe cuvant. Adica... pana te plictisesti si te duci suparat in camera ta... unde dai de un soi de vampirei in miniatura si infometati pe deasupra!
LA NAIBA! Nu mai poti avea o clipa de liniste in propria ta casa!?
Si mult asteptatul raspuns: " bzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz".
Mdaa... chiar in momentul asta ma bazaie un grasan insetat de sange!
Brb putin.
...
...
...
Back... L-am facut pe fraier, haha!
Da , da, stiu... sunt o ucigasa cu sange rece!
Asa si? Oricum daca se hraneau cu sangele meu o dadeau in laringita sau alte boli de genul... asa ca le-am facut un serviciu.
Acum va las... ma duc sa-mi ocup pozitia in transee... nu de alta dar tocmai mi-am amintit ca am uitat geamul deschis la sufragerie, deci e clar ca a sosit tura de noapte a inamicilor.
PS- nu sunt chiar atat de nebuna, stiu ca sunt in mare parte destul de inofensive aceste musculite domestice si acei tantarei infometati, insa parca nu prea imi surade ideea de a se plimba pe sandwishul meu o fiinta care inainte cu vreo 3 minutele e posibil sa si fi delectat papilele gustative ( sau ma rog, trompa, ce-o fi aia) cu fecalele catelului meu Mark.
Si... nici nu e prea placut sa isi infiga un tantarel un ac nesterilizat in manuta mea.
Nu am si eu dreptatea mea?